Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Etapa tranzitiei in presa romaneasca

Jurnalism

+ Font mai mare | - Font mai mic



Etapa tranzitiei in presa romaneasca

Trecerea de la comunism la capitalism a fost marcata de schimbarile politice din Europa de Est, la sfarsitul deceniului al noualea, realizate prin revolutii „de catifea” sau revolutii de-a dreptul sangeroase, ca cea din Romania. Deopotriva in discursurile stiintifice, critice sau diverse interactiuni sociale de tip colocvial, termenul tranzitie apare obsesiv, adesea cu conotatii negative sau cu subintelegerea faptului ca prelungirea acestei stari intarzie aparitia unor reale schimbari pozitive sau revenirea la „normalitate”. Etimologic, tranzitia (lat. transitio) este trecerea de la o forma sau stare la alta. In ce priveste semnificatia, tranzitia apare apropiata de metamorfoza (gr. meta-dupa, morphe-forma), inteleasa ca serie de transformari succesive.



Teoriile normative despre presa, care au in vedere relatia de interdependenta dintre societate si mass media, disting patru tipuri de societati si tot atatea tipuri de functionare, regimuri sau modele de presa: autoritarist, liberal, al responsabilitatii sociale si totalistarist. Dar acestea sunt modele teoretice, care nu isi gasesc o reflectare deplina intr-o realitate mediatica sau alta. Din perspectiva teoretica se poate considera ca mass media romaneasca a abandonat, aparent brusc, modelul totalitarist, tinzand spre cel liberal, al societatii bazate pe pricipiile si valorile democratice: liberul acces la informatii, libertatea de exprimare a opiniilor, libera circulatie a ideilor. Trecerea de la un model de presa la altul nu se poate realiza la fel de brusc ca schimbarea regimului politic. Tranzitia implica o succesiune de transformari, nu numai in viata politico-economica, ci si in ce priveste mentalitatile, habitudinile, asteptarile indivizilor din interiorul sistemului mediatic, ca si din afara lui.

Dependenta sistemului mediatic fata de puterea politica, diversele presiuni economice exercitate asupra lui, imperativul formarii profesionale a jurnalistilor, necesitatea unui cod deontologic pe care acestia sa il respecte, aspectele legislative privind accesul si utilizarea informatiilor de interes public etc. sunt probleme critice cu care se confrunta mass media romaneasca in tranzitie.

Rodica Pascu lanseaza in discutie masura in care tranzitia reflecta schimbari semnificative ale spatiului mediatic sau ale formelor de comunicare media, acestea din urma identificabile cu formatele media, considerand ca este dificila avansarea unor raspunsuri exacte, valabile pentru intregul peisaj mediatic romanesc „extrem de divers, dinamic, aflat in cautarea propriei identitati” . Statutul presei romanesti asista la incercari repetate de clarificare, atat din interiorul breslei jurnalistilor cat si din partea analistilor fenomenului mediatic. Din aceasta perspectiva, mass media romaneasca de tranzitie pare a fi in situatia similara celei occidentale din perioada ei moderna. Pe de alta parte, intregul peisaj mediatic romanesc postdecembrist a trecut, intr-o perioada foarte scurta de timp, printr-o serie de modificari pe care le-au cunoscut media occidentala si cea americana intr-o perioada mai lunga de timp. Joseph Turow precizeaza ca aceste modificari sunt consecinta legaturilor existente intre trei fenomene: fragmentarea, globalizarea si conglomerarea.

Fenomenele sunt identificabile si in mass media romaneasca. Fragmentarea se refera la numarul tot mai mare de canale mediatice aparute din interesul de a ajunge la segmente de public tot mai inguste – televiziunea, satelitii directi, video-recorderele. In privinta numarului de canale mediatice, de tip comercial, Romania a cunoscut o adevarata explozie, mai intai in presa apoi in domeniul audio-vizual. Aparitia efemera a unor publicatii, mai ales ziare de informare si opinie, a constituit o realitate in primii ani ai deceniului trecut.



Conglomerarea vizeaza cresterea progresiva a marilor corporatii care cuprind un numar mare de firme din media, ce creeaza o varietate larga de produse mediatice in diferite institutii media. Aceasta este o alta tendinta a mass media romaneasca in plan organizational, de creare a unor concerne multimedia, cu capital autohton sau strain (trusturile media PRO, ANTENA 1 si mai recent, REALITATEA). Trusturi de presa internationale controleaza o parte a presei romanesti, cum este cazul Casei Internationale de Editura Ringier, actionar majoritar al unor ziare si reviste de genuri diferite, cu publicuri-tinta diverse, precum Capital, Libertatea, Pro Sport, Bravo, Lumea Femeilor, TV Mania, Unica, etc.

Tot Turow defineste globalizarea ca fiind expansiunea fenomenelor fragmentarii si conglomerarii dincolo de frontierele nationale. Cultura globala, inclusiv cea mediatica, apare ca rezultat al schimbarilor majore pe pietele de larg consum – cultural sau nu – si al dezvoltarii tehnologiilor comunicationale. Rodica Pascu il mentioneaza si pe Denis McQuail, care observa faptul ca globalizarea a avut drept consecinta strict privitoare la mass media o anumita standardizare a formelor si continuturilor mediatice prin care se estompeaza particularitatile culturilor nationale si ca, in ultima instanta, avem de-a face cu prea putina originalitate si creativitate investite in produsele mediatice, atat in sfera informatiei, cat si in cea a divertismentului.



Rodica Pascu, Presa din Romania: Tranzitie sau schimbare?, in Schimbari in Europa, Schimbari in mass-media (coordonator Ilie Rad), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2004, p.62-64






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 972
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site