Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Fitness

STRUCTURA CAPACITATII DE PERFORMANTA

Fitness

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Exercitii - deltoid
CONTRIBUTII LA DEZVLOTAREA FORTEI MUSCULARE PRIN RITM SI MUZICA
FACTORII CARE INFLUENTEAZA PERFORMANTA
Efectele exercitiilor cu swissball
REFACEREA DUPA EFORT
SISTEMUL DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT DIN ROMANIA
PROGRAM COMPLET DE AEROBIC
PRECIZARI PRIVIND PREDAREA GIMNASTICII DE TIP AEROBIC
CE SUNT SUPLIMENTELE NUTRITIVE?
Conceptul de fitness


STRUCTURA CAPACITATII DE PERFORMANTA

1. Antrenamentului sportiv




2. Antrenarea sistemelor generatoare de energie

3. Aptitudinile si atitudinile

Ambianta

Capacitatea de performanta „este rezultatul interactiunii unor sisteme biologice, psihice si educationale, exprimat printr-o manifestare complexa a disponibilitatilor sportivului, materializata prin performante sportive”.[1]

Antrenamentului sportiv si factorii care influenteaza adaptarea la efort

Factorii determinanti ai capacitatii de performanta sunt: antrenamentul sportiv, aptitudinile, atitudinile si ambianta.

Antrenament (notiunea superioara – sport) – intelesul principal = antrenamentul este procesul pedagogic desfasurat sistematic si continuu gradat de adaptare a organismului omenesc la eforturile fizice si psihice intense in scopul obtinerii de rezultate inalte, la formele de practicare competitiva a exercitiilor fizice.

Sinonime: pregatire sportiva[2]

1.1.Definitia antrenamentului sportiv

Antrenamentul sportiv este un proces pedagogic desfasurat sistematic, continuu si gradat, de adaptare a organismului uman la eforturi fizice si psihice intense, in scopul obtinerii de rezultate inalte intr-una din formele de practicare competitiva a exercitiilor fizice. Lectia de educatie fizica/antrenament sportiv reprezinta forma de baza a procesului de practicare a exercitiilor fizice.

1.2. Caracteristici

Antrenamentul sportiv apare sub doua forme de organizare:

Proces instructiv - educativ bilateral – antrenor - sportiv. Relatia dintre cele doua laturi este puternica, interdependenta, dinamic - adaptativa si deosebit de complexa.

Proces independent - realizat in lipsa fizica a antrenorului, pe baza experientei acumulate si a studiului surselor de informare din domeniu.

1.3. Tipologia antrenamentului dupa prof. Dragnea (2002 ), iar noi le-am concretizat prin exemple:

A. In functie de etapele invatarii motrice lectia si antrenament ul l pot fi:

- lectie de invatare – de exemplu: invatarea unei deprinderi - driblingul;

- lectie de consolidare (fixare) – repetarea unei deprinderi – a driblingului alternativ cu mana dreapta si cu stanga in linie dreapta;

- lectie de perfectionare - e unei deprinderi - driblingul alternativ printre jaloane

- lectie de verificare (evaluare) – dribling – pasa - reprimire - aruncare la poarta sau la cos;

- lectie mixta - se verifica o deprindere: de exemplu aruncarea la poarta si se invata o schema tactica noua in atac.

B. In functie de numarul ramurilor de sport reflectate in teme, lectia poate fi:

- monosport – un singur joc sportiv: handbal, atletism sau disciplina sportiva: gimnastica, atletism;

- bisport – din 2 jocuri sportive diferite sau discipline sportive diferite.

C. In functie de pozitionarea lectiei in planul calendaristic

- introductiva (de organizare) – la inceputul semestrului sau anului scolar;

- bilant - la sfarsitul semestrului sau anului scolar.

Adaptarea la antrenament reprezinta suma transformarilor provocate prin exercitiu repetat sistematic[3]. Pregatirea fizica castiga in parametrii doar atunci cand organismul este provocat sa se adapteze la stresul efortului.

Timpul necesar instalarii unui anumit grad de antrenament este dependent de:

complexitatea sportului;

gradul de pregatire al sportivului.

Factori care influenteaza adaptarea la efort:

- durata efortului;

- volumul de lucru;

- densitatea in antrenament;

- frcventa antrenamentelor;

- intensitatea eforturilor;

- tipul de efort;

- capaciatea de refacere a organismului.

1.Caracteristicile adaptarii[4]

- amplitudinea sau plasticitatea – este data de diferenta dintre nivelul initial si cel final;

- eficienta sau economicitatea – baza modificarilor survenite in organism ca urmare a efortului fizic este data de sinteza proteica de adaptare care are ca efect manifestarea eficienta a capacitatii de performanta;

- intinderea sau durata – reprezinta timpul cat este mentinuta forma sportiva;

- ascendenta sau evolutia – acomodarea in trepte a diferitilor stimuli, ea realzandu-se in timp (4-6 ani);

- specificitatea si receptivitatea adaptarii – se realizeaza in functie de fiecare individ in parte;

1.5.Tipuri de adaptare in antrenamentul sportiv[5]

A. Adaptarea de scurta durata

Adapatrea de scurta durata se manifesta in timpul si dupa efectuarea diferitelor exercitii, reactiile subiectilor fiind diferite in functie de nivelul de pregatire al acestora.

Reactii imediate:

- se produce initial stimualrea diferitelor organe si sisteme care asigura desfasurarea activitatii (creste frecventa cardiaca, ventilatia pulmonara, consumul de oxigen si are loc o acumulare de lactat in sange);

- apoi se instaleaza o stare stabila caracterizata prin desfasurarea activitatii la un nivel constant;

- in final are loc o tulburare a echilibrului (a starii stabile) datorat discordantei dintre necesarul organismului si capacitatea organelor si sistemelor de a face fata acestor nevoi.

Aceste reactii, aparute ca urmare a adaptarii de scurta durata reprezinta de fapt stimulii pentru schimbarile adaptative de lunga durata.

B. Adaptarea de lunga durata

Adaptarea de lunga durata este detreminata de antrenamente judicios efectuate pe o perioada lunga de timp, ea producadu-se numai in cazul in care stimulii de sarcina au intensitati si durate optime si sunt aplicati sistematic.

Adaptarea de lunga durata se realizeaza in etape, pe parcursul mai multor cicluri de pregatire dintr-un an sau in cadrul pregatirii multianuale.

Adaptarea de lunga durata se desfasoara in 3 etape:

- mobilizarea sistematica a resurselor functionale ale organismului;

- cresterea sistematica si planificata a eforturilor;

- realizarea adaptarii stabile indelungate.

1.6. Adaptarea pentru competitie

Adaptarea pentru competitie este o forma superioara de adptare, ea implicand in principal factori de ordine psiho-sociala.

Adaptarea pentru concurs se realizeaza in:

- antrenament tip competitie;

- competitie pregatitoare sau de verificare;

Adaptarea pentru competitie este dependenta de :

- conditiile diferite de desfasurare a competitiilor;

- nivelul diferit de solicitare;

- excitabilitatea neuro-musculara a sportivilor;

- starea optima de activare a sportivilor;

- tipul adversarilor (diferiti ca nivel de pregatire);

- elemente emotionale care insotesc concursul (febra de start);

- descarcari ale adrenalinei.

Antrenorul trebuie sa cunoasca toate datele despre competitie si adversar si sa informeze sportivii cu privire la toate detaliile competitiei; fapt ce duce la marirea adaptabilitatii sportivilor.

2. Antrenarea sistemelor generatoare de energie

Principalele 3 sisteme energetice

  1. Creatin Fosfat (calea imediata, non-oxidativa de reciclare a energiei)
  2. Metabolismul Anaerob (calea anaerobica glicolitica, non-oxidativa)
  3. Metabolismul Aerob (calea oxidativa a reciclarii energiei)

 Sistemul metabolic creatin fosfat este procesul de refacere a ATP din CP. CP este depozitat in celula musculara. Reface foarte repede ATP din ADP. De obicei, dupa 2-3 secunde de efort la o intensitate maxima, rezervele de ATP din celulele musculare sunt golite. Apoi CP este angrenat pentru a reface ATP-ul. Dupa 10-15 secunde de efort maximal rata de refacere a ATP din CP este foarte mica. Din acest punct de vedere putem spune ca sistemul creatin-fosfat este un sistem care dezvolta o putere maxima, pentru o foarte scurta perioada de timp, ineficient pentru refacerea ATP-ului.

Sistemul metabolic anaerobic-glicogen este procesul non-oxidativ de refacere a ATP din glicogen. Glicogenul este depozitat in celulele musculare. Glicogenul este capabil sa refaca rezervele de ATP dar, rata de refacere este mai mica decat cea a sistemului CP. Metabolismul anaerobic produce lactat. Este principalul sistem energetic pentru eforturile cu o durata intre 30 secunde si 3 minute. Cand distantele sunt mai lungi, sistemul aerobic este predominant. Sistemul anaerob-glicogen are o putere mare, capacitate medie si o eficienta scazuta in refacerea ATP-ului.

Sistemul energetic aerob este procesul de refacere a ATP-ului muscular ce se desfasoara in prezenta oxigenului. Este un proces lent de refacere a ATP-ului. Glicogenul pentru sistemul aerob este depozitat in muschi, ficat si sange. Grasimile si proteinele contribuie si ele la realizarea acestui proces caracteristic inotului pe distante lungi. Sistemul anaerob este principala sursa de energie pentru eforturile mai lungi de 4 minute. Cu cat distantele sunt mai lungi cu atat mai predominanta este aceasta zona de efort. Sistemul aerobic se desfasoara in mitocondrii. Acest sistem are o putere scazuta, capacitate mare si eficienta ridicata.

Evaluarea ponderii (%)  efortului aerob si anaerob in functie  de FC dupa ( Filip, C., -2000 – pg 113)

Frecventa

Procentul aerob - anaerob (%)

Tip de efort

<120 bat/min

100 % aerob

cu prea putin efect asupra sistemelor energetice

120-150 bat/min

150-165 bat/min

165 -180 bat/min

> 180 bat/min

90-95 % aerob

65-85 % aerob

50-65 % aerob

<50 % aerob

5-10 % anaerob

15-35 % anaerob

35-50 % anaerob

> 50 % anaerob

3. Aptitudinile si atitudinile

3.1. Definitia aptitudinilor si clasificarea lor:

„Aptitudinile sunt o rezultanta a interactiunii predispozitiilor ereditare cu conditiile educative de formare a acestora si activitatea fizica, a subiectului” .

Literatura psihologica defineste urmatoarele categorii de aptitudini:

- Aptitudini generale - inteligenta, memorie, atentie, spirit de observatie, utile practicarii oricarei activitati umane.

- Aptitudini speciale - pentru muzica, matematica, pictura, literatura, tehnica, sport, etc. In sport intalnim urmatoarele categorii de aptitudini sportive:

- Aptitudini sportive generale - simtul orientarii, echilibru, dorinta de intrecere,
coordonare, perceptia miscarilor, a spatiului, a timpului, etc.

- Aptitudini specifice practicarii unei ramuri de sport.

Talentul - Perfectionarea continua a aptitudinii devine talent. Talentul este deci o treapta superioara a aptitudinii, caracterizat in esenta prin creatia originala.

A. Aptitudinile



Aptitudine motrica (notiunea superioara – aptitudine) – intelesul principal = capacitatea individului de a insusi si executa cu usurinta si eficienta actul motric. Observatii: aptitudinea se bazeaza pe predispozitii cultivate prin activitate specifica.[7]

Aptitudinile sunt o rezultanta a interactiunii dispozitiilor ereditare cu conditiile educative de formare a acestora si activitatea subiectului; in sens larg vorbind, ele sunt generale (inteligenta, memorie, atentie, spirit de observatie) sau specifice unor domenii (muzica, matematica, tehnica, sport)[8].

Aptitudinile pentru sport se afla in stransa legatura cu intregul sistem aptitudinal. Un aspect esential in acest sens il constituie raportul dintre performanta sportiva si procesele intelectuale. Desi specialistii in psihologia sportului nu au ajuns inca la o concluzie general acceptata privind ponderea factorului intelectual in activitatea sportiva, in obtinerea performantei, consideram ca s-a depasit vechea mentalitate potrivit careia sportul era privit ca activitate non intelectuala si, ca atare, fara valente deosebite. Performanta sportiva nu poate fi pusa doar pe seama muschilor; ceea ce muschii sunt pentru sportiv reprezinta ceea ce este ochiul pentru pictor, urechea pentru muzician ori vocea pentru cantaret – un instrument necesar, dar nu suficient. Armonia calitatilor intelectuale si fizice duce la armonia personalitatii in ansamblul ei.

Clasificarea aptitudinilor:

- aptitudini sportive generale – sunt caracteristice oricarei activitati sportive (simtul orientarii, echilibru, dorinta de intrecere, coordonare, perceptia miscarilor etc.).

- aptitudini specifice – sunt caracteristice fiecarui ramuri de sport in parte.

Modelul teoretic care sta la baza tuturor aptitudinilor si care reprezinta suma tuturor componentelor acestora se numeste “G” MOTRIC ( G - general).

G” motric - (M. Epuran, 1968, 1990) Modelarea conduitei sportive [9]

Schema de ansamblu a aptitudinilor performantiale in sport (M. Epuran, 1990)[10]

3.2 Semnificatia cuvantului aptitudine in sport:

1. Aptitudinea este abilitatea, dobandita prin invatare, de a directiona efortul, cu siguranta si eficienta, spre obtinerea rezultatului dorit.

De exemplu, aptitudinea in tenis se invata. Nimeni nu are aptitudinea de lovire din nastere. Ea se invata (vezi foto) Fiecare executie trebuie sa serveasca unui scop posibil de atins. Miscarile executate trebuie sa fie eficiente, fara pierdere de energie.

2. Aptitudinea reprezinta o actiune sau un set de actiuni. De exemplu, serviciul in tenis sau stilul de inot craul. Sporturile se bazeaza pe aptitudinile motorii. (Motor deriva de la cuvantul miscare). De exemplu: Alergarea sau sariturile sunt exemple de aptitudini fundamentale. Aptitudinile fundamentale sunt comune multor sporturi.

Serviciul in tenis si saritura in inaltime (vezi foto) sunt aptitudini complexe. Aptitudinile complexe sunt specifice unui anumit sport

3. Aptitudinile motorii pentru sporturile practicate in aer liber sau in sali de sport.

In sporturile practicate in aer liber miscarile variaza in functie de mediu.In sporturile practicate in sala, miscarile sunt mereu aceleasi. Ele nu depind de mediu.

Serviciul in tenis implica executarea acelorasi actiuni. Dar jucatorul isi poate schimba ritmul sau locul in teren. Deci, acest sport are elemente comune atat cu sporturile in aer liber cat si cu cele practicate in sali.

Ca si serviciul in tenis, si alte sporturi prezinta o combinatie de elemente specifice sporturilor practicate in aer liber si in sali de sport.

Ele pot fi dispuse pe o scala continua.

Cu cat sunt mai multe elemente specifice sportului in aer liber cu atat actiunea jucatorului este mai conditionata de mediu.

Sporturile in aer liber si mediul ambiant:

in sporturi ca fotbal sau rugby, mediul ambiant include si adversari de joc. Din aceasta cauza jucatorul trebuie sa se adapteze in permanenta.

in windsurfing, mediul ambiant este reprezentat de apa si vant, sau in snowkayak Sportivul trebuie sa raspunda continuu la actiunea acestor factori. (vezi foto)

Aptitudinea si performanta

- Fiecare reusita in imbunatatirea aptitudinii este numita performanta.

- Cresterea aptitudinii conduce la performante mai bune.

- Scaderea aptitudinii aptitudinii este influentata de factori cum sunt anxietatea si oboseala.

B. Atitudinile

3.3. Definitia atitudinilor si clasificarea lor:

Atitudinile se exprima in preferintele pentru anumite activitati, ele sunt insotite de motive. Weineck, J.,(2001)[11], citandu-l pe (Hofmann, Schneider 1985, 49) spune:

- „Atitudinea manifestata de un subiect intr-un anumit moment, nu este innascuta, dar se dezvolta in timpul activitatii” (antrenamentului – in cazul nostru) se manifesta ca stari de asteptare si prevedere. Sportivul incearca sa cunoasca caracteristicile adversarilor: cum sunt in atac, in aparare, la jocuri sau ce elemente are in compozitia sa exercitiul la sporturile compozitionale: patinaj artistic, gimnastica artistica, ritmica, aerobica, inot sincron. La atletism - la probele de rezistenta (de exemplu) sportivul se informeaza cat alearga, ce timpi scoate adversarul si ce tactica foloseste de obicei. Toate acestea constituie fundamentarea pregatirii tactice si sunt atitudini cognitive

- Atitudinea se bazeaza pe factorii anatomo – fiziologici. De exemplu: anumiti sportivi cu inaltimi sau anvergura bratelor diferite vor arunca diferit in aceleasi conditii de concurs. Acestea sunt - atitudini de tip operational

- Atitudinea este determinata de predispozitii (care sunt innascute). Aceste predispozitii sau preferinte de a reactiona diferit la anumite situatii si anumiti stimuli, sunt dependente de experienta sportivului. De exemplu in diferite sali de atletism, compozitia tartanului sau coritanului este diferita. In aceasta situatie fiecare sportiv in functie de compozitia materialului pe care s-a pregatit acasa va reactiona diferit. Acestea sunt atitudini de tip efectoroperational.

- Atitudinile pot fi recunoscute numai in timpul unei activitati specifice (antrenamentul in cazul nostru) - sub forma starilor de preparatie (anticipative, evaluative). Aceste atitudini se manifesta prin felul in care sportivii stiu sa-si faca exercitiile de la incalzire, stiu sa se comporte in concurs indiferent daca pierd sau castiga. Acestea sunt atitudinile precompetitionale si competitionale.

- Atitudinile nu sunt rigide si imobile. Aceasta este cauza pentru care la inceputul antrenamentului de inalt nivel (cu juniorii) nu este posibil sa determinam cu certitudine atitudinea sportivilor pana la varsta maximei prestatii in performanta. Sportivul se autoevalueaza, evalueaza coechipierii, adversarii, publicul, arbitrii etc. Acestea sunt atitudini evaluative.

– Se manifesta ca atitudini fata de echipa, fata de antrenament, de adversari, de sine etc. „Principalele trasaturi de vointa ale caracterului sunt: orientarea spre scop, consecventa, hotararea, darzenia, stapanirea de sine, independenta, disciplina, curajul”[12]. Acestea sunt - atitudini ca expresie a structurii caracterului.

Atitudinea reprezinta componenta fundamentala a caracterului. Atitudinile se exprima in preferintele pentru anumite activitati, ele sunt insotite de motive. In functie de aceasta atitudine va avea rezultate bune sau slabe. In stransa legatura cu atitudinea este motivatia.

Sunt decizii determinate de convingeri, comportamente, conceptii si preferinte pentru anumite activitati. in sport intalnim:

a) atitudini ca expresie a caracterului ele se manifesta ca atitudini fata de miscare, de sport, de antrenament, fata de echipa, de adversari, de sine etc;

b) atitudini operationale acestea depind de experienta sportivului, sunt preferinte la diversi stimuli si diferite situatii;

c) atitudinile cognitive, de cunoastere, se manifesta ca stari de prevedere, de asteptare, de cunoastere a adversarului, fundamenteaza gandirea tactica;

d) atitudinile evaluative constau in aceea ca individul evalueaza partenerii, adversarii, arbitrii, publicul, etc. si chiar se autoevalueaza;

e) atitudinile precompetitionale sunt anticipative, evaluative, sub forma starilor de preparatie, unde preparatia motrica are o importanta majora, celelalte, care privesc latura afectiva sau intelectuala, au rolul de sustinere, stimulare si reglare a comportamentului motor.

Ambianta

Ambianta in sport este reprezentata de mediul material si social care inconjoara sportivul, caruia ii cere sa se adapteze unui sistem complex, denumit in cazul nostru performanta sportiva.

Conditiile ambientale, constituite intr-un complex de stimuli pozitivi sau negativi, influenteaza performanta sportiva si sunt matreializate prin mediul social, familia scoala si mediul sportiv.

Mediul social, constituit din totalitatea relatiilor sociale, institutii, organizatii, cluburi, asociatii, federatii, factori culturali, valori sociale etc, prezinta cea mai mare influenta asupra dezvoltarii personalitatii sportivului.

Familia, scoala, mediul sportiv (echipa, clubul, grupa) influenteaza performanta sportiva. Foarte important pentru relatiile in cadrul echipelor sportive este capacitatea subiectilor de a se autoanaliza si autoevalua in mod obiectiv, ceea ce determina atitudinea fata de realitate.

Ambianta este reprezentata de mediul in care sportivul isi desfasoara activitatea cum ar fi:

- familia. Atitudinea familiei este foarte importanta. Prezenta membrilor familiei: mama, tata, fratii la concursuri sau antrenamente poate fi pozitiva sau negativa. Unor sportivi le place sa-i aiba pe cei apropiati langa ei, altora nu. Majoritatea sportivilor le place sa aiba suport psihic din partea familiei;

- scoala. Legatura cu scoala este foarte importanta. De obicei un sportiv bun este si un elev bun. Daca un elev nu are rezultate bune la invatatura trebuie sa se concentreze in acelasi timp si la scoala pentru a trece clasa si la antrenament;

- mediul sportiv – se refera la echipa din care sportivul face parte, ce motivatie are fiecare component al echipei si cum vede fiecare component performanta si viata sportiva;

- anturajul – prietenii care nu fac neaparat parte din echipa, pot influenta in mare masura comportamentul si pot fi de multe ori hotaratori in performanta maxima a fiecarui sportiv in parte;

- relatia cu mass-media este foarte importanta ca imagine a sportivului. Reactiile din presa pot influenta performantele sportivului. Daca imaginea este favorabila sportivului, acesta poate sa meraga mai departe si sa lupte pentru a castiga. Daca imaginea este nefavorabila atrage dupa sine o serie de frustrari si stari conflictuale ale sportivului.

- relatiile cu suporterii – dupa cum stim de multe ori un meci poate fi castigat in ultimele secunde. Galeria si suporterii sunt importanti ca suport psihologic si de aceea relatiile cu ei trebuie sa fie optime.

Intrebari curs IV STRUCTURA CAPACITATII DE PERFORMANTA

1. Ce este capacitatea de performanta ?

a. -.

b. -.

c. materializata prin performante sportive[13]

2. Care sunt factorii determinanti ai capacitatii de performanta ?

a. -.

b. -.

c. -.

d. -.

3. Ce este antrenamentul sportiv?

a. -.

b. gradat de adaptare a organismului omenesc la eforturile fizice si psihice intense

c. -.

d. -.

Care sunt caracteristicile antrenamentului sportiv?

a. -.

b. -.

c. Proces independent - realizat in lipsa fizica a antrenorului, pe baza experientei acumulate si a studiului surselor de informare din domeniu.

5. Care este tipologia antrenamentului sportiv?

a. lectia de antrenament poate fi:

- lectie de invatare – de exemplu: invatarea driblingului

- lectie de consolidare (fixare) – repetarea driblingului alternativ (cu mana dreapta si cu stanga in linie dreapta)

- lectie de perfectionare - driblingul alternativ printre jaloane

- lectie de verificare (evaluare) – dribling – pasa - reprimire - aruncare la poarta sau la cos.

- lectie mixta.

b. In functie de numarul ramurilor de sport reflectate in teme, lectia poate fi:

c. In functie de pozitionarea lectiei in planul calendaristic

- – la inceputul semestrului sau anului.

6. Definiti aptitudinile:

Aptitudinile sunt rezultanta

a. -.

b. -.

c. -.

7. Clasificati aptitudinile si definiti talentul !

a. aptitudini generale - ..

b. .. - pentru muzica, matematica, pictura, literatura, tehnica, sport, etc.

In sport intalnim urmatoarele categorii de aptitudini sportive:

c. -.

d. -.

e. talentul - Perfectionarea continua a aptitudinii devine talent. Talentul este

8. Ce semnifica cuvantul aptitudine in sport ?

a. ..

b. aptitudinea reprezinta o actiune sau un set de actiuni. De exemplu, serviciul in tenis sau stilul de inot craul.

c. -.

d. -.

e. Aptitudinea si performanta

- -.

- -.

- cresterea aptitudinii este influentata si de alti factori cum sunt anxietatea si oboseala.

9. Definiti si clasificati atitudinile:

a. Atitudinile se exprima in preferintele pentru anumite activitati, ele sunt insotite de

b. Atitudinea manifestata de un subiect intr-un anumit moment, nu este innascuta, dar se dezvolta in timpul activitatii” (antrenamentului – in cazul nostru) - se manifesta ca stari de asteptare si prevedere. Sportivul incearca sa cunoasca caracteristicile adversarilor: cum se comporta in atac, in aparare, la jocuri sau ce elemente are in compozitia sa exercitiul la sporturile compozitionale: patinaj artistic, gimnastica artistica, ritmica, aerobica, inot sincron. La atletism - la probele de rezistenta (de exemplu) sportivul se informeaza cat alearga, ce timpi scoate adversarul si ce tactica foloseste de obicei. Toate acestea constituie fundamentarea pregatirii tactice si sunt atitudini cognitive.

c. . Acestea sunt atitudini evaluative.

d. Se manifesta ca atitudini fata de echipa, fata de antrenament, de adversari, de sine etc. „Principalele trasaturi de vointa ale caracterului sunt: orientarea spre scop, consecventa, hotararea, darzenia, stapanirea de sine, independenta, curajul”. Acestea sunt - atitudini ca expresie a structurii caracterului.

e. Atitudinea se bazeaza pe factorii anatomo – fiziologici. De exemplu. - atitudini de tip operational



f. -.

g. Atitudinile pot fi recunoscute numai in timpul unei activitati specifice (antrenamentul in cazul nostru), sub forma starilor de preparatie (anticipative, evaluative). Aceste atitudini se manifesta prin felul in care sportivii stiu sa-si faca exercitiile de la incalzire, stiu sa se comporte in concurs indiferent daca pierd sau castiga. Acestea sunt

10. Ce este ambianta si care sunt factorii componenti ?

a. -.

b. familia - Atitudinea familiei este foarte importanta. Prezenta membrilor familiei: mama, tata, fratii la concursuri sau antrreanamente poate fi pozitiva sau negativa. Unor sportivi le place sa-i aiba pe cei apropiati langa ei, altora nu. Majoritatea sportivilor le place sa aiba suport psihic din partea familiei.

c. -.

d. mediul sportiv – se refera la

e. -.

f. -.

g. relatiile cu suporterii – dupa cum stim de multe ori un meci poate fi castigat in ultimele secunde. Galeria si suporterii sunt importanti ca suport psihologic si de aceea relatiile cu ei trebuie sa fie optime.

11. Care sunt factorii care influenteaza adaptarea la efort ? Enumerati si completati:

a). durata efortului;

b). - ;

c). - ;

d). - ;

e). intensitatea eforturilor;

f). tipul de efort;

g). capaciatea de refacere a organismului.

12. Care sunt caracteristicile adaptarii , enumerati si completati ?

a). amplitudinea sau plasticitatea..;

b). eficienta sau economicitatea ..;

c).   intinderea sau durata – reprezinta timpul cat este mentinuta forma sportiva;

d). ascendenta sau evolutia – acomodarea in trepte a diferitilor stimuli, ea realzandu-se in timp (4-6 ani);

e). specificitatea si receptivitatea adaptarii .

13. Enumerati tipurile de adaptare in antrenamentul sportiv:

a). adaptarea de scurta durata - se manifesta in timpul si dupa efectuarea diferitelor exercitii,

b). - ;

c). adaptarea pentru competitie - este o forma superioara de adaptare, ea implicand in principal factori de ordine psiho-sociala.

1 Enumerati factorii de care este dependenta adaptarea pentru competitie:

a). conditiile diferite de desfasurare a competitiilor;

b). - ;

c). - ;

d). - ;

e). tipul adversarilor (diferiti ca nivel de pregatire);

f). elemente emotionale care insotesc concursul (febra de start);

g). descarcari ale adrenalinei.

15. Enumerati tipuri de antrenament: a) – anaerob; b) – aerob.

a). tipuri de antranamente sprint, ex. la aparate cu greutati

b). tipuri de antranamente aerobe

16.Care sunt efectele antrenamentului aerob „ de rezistenta musculara” ?

a). putere marita si anduranta musculara

b). - ;

c). - ;

d). metabolism odihnit. Antrenamentul de rezistenta musculara va face sa se dezvolte tesutul slab din corp si va preveni depunerea celui gras la cei care doresc sa isi mentina greutatea constanta;

e). - ;

f). creste capacitatea muschilor de a folosi grasimile ca substrat energetic;

g). utilizarea oxigenului este mai eficienta, muschii pot munci mai mult, o perioada mai mare de timp, fara a obosi;

h). Rezultatul global consta in cresterea consumului maxim de oxigen (VO2 max).

17. Care sunt efectele antrenamentului anaerob ?

a). peretii inimii devin mai grosi pentru a suporta tensiunea generata prin efortul maxim depus;

b). creste toleranta muschilor pentru acidul lactic si totodata eliminarea sa este mai eficienta. Astfel, durata contractiilor musculare poate fi prelungita;

c). - ;

d). pentru a stimula hipertrofia musculara este necesara efectuarea exercitiilor cu greutati intr-un regim lent pe toata traiectoria miscarii astfel incat sa simtim muschiul ca lucreaza;

e). tendoanele se dezvolta si devin mai puternice;

f). antrenamentul determina arderea mai rapida a grasimilor chiar si in perioadele de repaus;

g). arderea grasimilor se produce mai repede in timpul exercitiilor, deoarece muschii devin mai capabili sa foloseasca grasimile ca sursa de energie. Ca urmare, corpul devine mai subtire;

h). - ;

i). cartilajele se ingroasa, evitandu-se astfel ciocnirea oaselor;

j). - ;

k). antrenamentul confera o mai mare rezistenta a oaselor;

l). celulele care alcatuiesc oasele devin capabile sa functioneze bine chiar si in conditii de stres.

18. Antrenamentul continuu, enumerati a). avantajele si b). dezavantajele:

Pentru a creste solicitarea se maresc timpul, distanta, viteza si frecventa.

a). avantaje: -

b). dezavantaje: - poate fi plictisitor

- nu creste viteza de sprint necesara in multe activitati sportive

19. Gimnastica aerobica a).avantaje, b). dezavantaje:

Se lucreaza de obicei in sala, in ritmul muzicii.

a). avantaje: - amuzant;

- atmosfera placuta;

- atractiv pentru multe femei.

b). dezavantaje: - .

Antrenamentul Fartlek (pe intervale), enumerati: a). avantaje, b). dezavantaje:

Antrenamentul pe inervale prezinta o metoda comuna pentru antrenarea sistematica a mecanismelor energetice.

a). avantaje: .- .

b). dezavantaje: - antrenorii nu pot aprecia corect cat de mult munceste sportivul

- partile dificile sunt usor de evitat; necesita multa vointa.

21. Antrenamentul cu repetari, enumerati: a). avantajele, b). dezavantajele:

a). avantaje: - existenta unei game largi de mijloace ce pot fi folosite la aceasta metoda;

- se pot combina exercitii aerobe cu cele anaerobe;

- este usor de apreciat nivelul fiecarui sportiv in parte;

- exercitiile sunt dinamice si atragatoare.

b). dezavantaje:- .

22. Antrenamentul in circuit (dezvoltarea fortei si rezistentei generale), enumerati principalele criterii pentru realizarea unui circuit:

a). se realizeaza prin efectuarea succesiva, pe ateliere, a unor exercitii pentru dezvoltarea fortei si a rezistentei;

b). ordinea atelierelor si exercitiile sunt stabilite pe criterii precise: solicitarea alternativa a grupelor musculare si individualizarea;

c). circuitul este un procedeu metodic creat pentru dezvoltarea fortei principalelor grupe musculare.

d). exercitiile dintr-un circuit trebuie sa fie simple, ca nivel de executie si cunoscute de subiecti.

e). - ;

f). - ;

g). - ;

h). se solicita, in ideea in care a fost elaborat acest procedeu, ca dozarea sa fie individualizata. De aceea, la circuit se lucreaza cu fise individuale.

i). scopul este solicitarea uniforma a tuturor grupelor musculare si solicitarea neintrerupta a sistemului cardiovascular.

23. Enumerati si completati variante de circuit:

a). - ;

b). - ;

c). circuit dupa metoda exercitiilor neintrerupte de lunga durata (pentru rezistenta generala);

d). circuit pentru formarea de deprinderi motrice pentru acomodare si experimentare.

2 Care sunt avantajele utilizarii metodei in circuit ?

a). antrenamentul cuprinde o mare varietate de exercitii, ceea ce il face amuzant;

b). - ;

c). - ;

d). - ;

e). pot fi incluse exercitii cu gantere sau mersul pe bicicleta.

25. Care sunt dezavantaje utilizarii metodei in circuit - completati ?

a). realizarea unui circuit necesita timp si efort.

b). - .

26. Ce este capacitatea de performanta ?

a). performanta sportiva reprezinta valoarea bio-psiho-sociala realizata in cadrul unor competitii oficiale

b). - ;

c) - ;

d). rezultat a unei capacitati multiplu determinate si apreciata pe baza unor criterii sau bareme riguros stabilite.

27. Care este structura capacitatii de performanta ? Capacitatea de performanta este rezultatul interactiunii dintre urmatorii 4 factori:

a). aptitudini; atitudini; antrenament; anturaj.

b). mediul sportiv; anturajul; antrenament; aptitudini.

c). aptitudini; atitudini; antrenament, ambianta.

28. Impartiti in doua categorii aptitudinile enumerate mai jos!

a). -;

b). sunt generale si specifice: inteligenta, muzica, memorie,matematica, tehnica, atentie, sport, spirit de observatie.

29. Divizati in doua grupe componentele ambiantei (familia, scoala, echipament, medical –sportive, factori naturali, echipa, clubul, alimentatie, refacere, grupul, aparatura) in functie de :

a). mediul social;

b). mediul tehnico –material.

30. Care sunt obiectivele principale ale antrenamentului sportiv ?

a). pregatirea sportivilor de a participa cu succes in concursuri;

b). - ;

c). dezvoltarea personalitatii sportivului.

Raspunsuri curs IV STRUCTURA CAPACITATII DE PERFORMANTA

1. Ce este capacitatea de performanta ?

a. este rezultatul interactiunii unor sisteme biologice, psihice si educationale,

b. exprimat printr-o manifestare complexa a disponibilitatilor sportivului,

c. materializata prin performante sportive[14]

2. Care sunt factorii determinanti ai capacitatii de performanta ?

a. antrenamentul sportiv,

b. aptitudinile,

c. atitudinile,

d. ambianta.

3. Ce este antrenamentul sportiv?

a. antrenamentul este procesul pedagogic desfasurat sistematic si continuu

b. gradat de adaptare a organismului omenesc la eforturile fizice si psihice intense

c. in scopul obtinerii de rezultate inalte din formele de practicare competitiva a exercitiilor fizice.

d. lectia de educatie fizica / antrenament sportiv reprezinta forma de baza a procesului de practicare a exercitiilor fizice.

Care sunt caracteristicile antrenamentului sportiv?

a. Proces instructiv - educativ bilateral – antrenor – sportiv.

b. Relatia dintre cele doua laturi este puternica, interdependenta, dinamic - adaptativa si deosebit de complexa.

c. Proces independent - realizat in lipsa fizica a antrenorului, pe baza experientei acumulate si a studiului surselor de informare din domeniu.

5. Care este tipologia antrenamentului sportiv?

a. In functie de etapele invatarii motrice lectia si lectia de antrenament poate fi:

- lectie de invatare – de exemplu: invatarea driblingului

- lectie de consolidare (fixare) – repetarea driblingului alternativ (cu mana dreapta si cu stanga in linie dreapta)

- lectie de perfectionare - driblingul alternativ printre jaloane

- lectie de verificare (evaluare) – dribling – pasa - reprimire - aruncare la poarta sau la cos.

- lectie mixta.

b. In functie de numarul ramurilor de sport reflectate in teme, lectia poate fi:

- monosport – un singur sport

- bisport – din 2 jocuri sportive diferite.

c. In functie de pozitionarea lectiei in planul calendaristic

- introductiva (de organizare) – la inceputul semestrului sau anului.

- bilant - la sfarsitul semestrului sau anului.

6. Definiti aptitudinile:

Aptitudinile sunt rezultanta

a. interactiunii predispozitiilor ereditare



b. cu conditiile educative de formare a acestora

c. activitatea fizica efectiva, a subiectului.

7. Clasificati aptitudinile si definiti talentul !

a. aptitudini generale - inteligenta, memorie, atentie, spirit de observatie, etc., utile
practicarii oricarei activitati umane.

b. aptitudini speciale - pentru muzica, matematica, pictura, literatura, tehnica, sport, etc.

In sport intalnim urmatoarele categorii de aptitudini sportive:

c. aptitudini sportive generale - simtul orientarii, echilibru, dorinta de intrecere,
coordonare, perceptia miscarilor, a spatiului, a timpului, etc.

d.aptitudini specifice practicarii unei ramuri de sport.

e. talentul - Perfectionarea continua a aptitudinii devine talent. Talentul este deci o treapta superioara a aptitudinii, caracterizat in esenta prin creatia originala.

8. Ce semnifica cuvantul aptitudine in sport ?

a. aptitudinea este abilitatea, dobandita prin invatare, de a directiona efortul, cu siguranta si eficienta, spre obtinerea rezultatului dorit. De exemplu, aptitudinea in tenis se invata.

b. aptitudinea reprezinta o actiune sau un set de actiuni. De exemplu, serviciul in tenis sau stilul de inot craul. Este o prescurtare de la aptitudinea motorie.

c. uneori sportul insusi reprezinta o aptitudine; de exemplu, inotul si tenisul

d. aptitudinile motorii pentru sporturile practicate in aer liber sau in sali de sport. In sporturile practicate in aer liber miscarile variaza in functie de mediu. In sporturile practicate in sala, miscarile sunt mereu aceleasi. Ele nu depind de mediu. Procedeul de inot craul este un exemplu.

Cu cat sunt mai multe elemente specifice sportului in aer liber cu atat actiunea jucatorului este mai conditionata de mediu.

e. Aptitudinea si performanta

- fiecare reusita in imbunatatirea aptitudinii este numita performanta.

- cresterea aptitudinii conduce la performante mai bune.

- cresterea aptitudinii este influentata si de alti factori cum sunt anxietatea si oboseala.

9. Definiti si clasificati atitudinile:

a. Atitudinile se exprima in preferintele pentru anumite activitati, ele sunt insotite de motive

b. Atitudinea manifestata de un subiect intr-un anumit moment, nu este innascuta, dar se dezvolta in timpul activitatii” (antrenamentului – in cazul nostru) - se manifesta ca stari de asteptare si prevedere. Sportivul incearca sa cunoasca caracteristicile adversarilor: cum sunt in atac, in aparare, - la jocuri sau ce elemente are in compozitia sa exercitiul la sporturile compozitionale: patinaj artistic, gimnastica: artistica, ritmica, aerobica, inot sincron. La atletism - la probele de rezistenta (de exemplu) sportivul se informeaza cat alearga- ce timpi scoate adversarul si ce tactica foloseste de obicei. Toate acestea constituie fundamentarea pregatirii tactice si sunt atitudini cognitive.

c. Atitudinile nu sunt rigide si imobile. Aceasta este cauza pentru care la inceputul antrenamentului de inalt nivel (cu juniorii) nu este posibil sa determinam cu certitudine atitudinea sportivilor pana la varsta maximei prestatii in performanta. Sportivul se autoevalueaza, evalueaza coechipierii, adversarii, publicul, arbitrii etc., Acestea sunt atitudini evaluative.

d. Se manifesta ca atitudini fata de echipa, fata de antrenament, de adversari, de sine etc. „Principalele trasaturi de vointa ale caracterului sunt: orientarea spre scop, consecventa, hotararea, darzenia, stapanirea de sine, independenta, discipline, curajul”. Acestea sunt - atitudini ca expresie a structurii caracterului.

e. Atitudinea se bazeaza pe factorii anatomo – fiziologici. De exemplu: anumiti sportivi cu inaltimi sau anvergura bratelor diferite vor arunca diferit in aceleasi conditii de concurs. Acestea sunt - atitudini de tip operational

f. Atitudinea este determinata de predispozitii (care sunt innascute). Se prezinta ca predispozitii sau preferinte de a reactiona diferit la anumite situatii si anumiti stimuli, fiind dependente de experienta sportivului. De exemplu in diferite sali de atletism, compozitia tartanului sau coritanului este diferita. In aceasta situatie fiecare sportiv in functie de compozitia materialului pe care s-a pregatit acasa va reactiona diferit. Acestea sunt atitudini de tip efectoroperational.

g. Atitudinile pot fi recunoscute numai in timpul unei activitati specifice (antrenamentul in cazul nostru) - sub forma starilor de preparatie (anticipative, evaluative). Aceste atitudini se manifesta prin felul in care sportivii stiu sa-si faca exercitiile de la incalzire, stiu sa se comporte in concurs indiferent daca pierd sau castiga. Acestea sunt atitudinile precompetitionale si competitionale.

10. Ce este ambianta si care sunt factorii componenti ?

a. Ambianta este reprezentata de mediul in care sportivul isi desfasoara activitatea cum ar fi:

b. familia - Atitudinea familiei este foarte importanta. Prezenta membrilor familiei: mama, tata, fratii la concursuri sau antrreanamente poate fi pozitiva sau negativa. Unor sportivi le place sa-i aiba pe cei apropiati langa ei, altora nu. Majoritatea sportivilor le place sa aiba suport psihic din partea familiei.

c. scoala - Legatura cu scoala este foarte importanta. De obicei un sportiv bun este si un elev bun. Daca un elev nu are rezultate bune la invatatura trebuie sa se concentreze in acelasi timp si la scoala pentru a trece clasa si la antrenament.

d. mediul sportiv – se refera la echipa din care sportivul face parte, ce motivatie are fiecare component al echipei si cum vede fiecare component performanta si viata sportiva.

e. anturajul – prietenii care nu fac neaparat parte din echipa, pot influenta in mare masura comportamentul sportivului si pot fi de multe ori hotaratori in performanta maxima a fiecarui sportiv in parte.

f. relatiile cu mass-media este foarte importanta ca imagine a sportivului. Reactiile din presa pot influenta performantele sportivului. Daca imaginea este favorabila sportivului, aceasta poate sa meraga mai departe si sa lupte pentru a castiga. Daca imaginea este nefavorabila atrage dupa sine o serie de frustrari si stari conflictuale ale sportivului.

g. relatiile cu suporterii – dupa cum stim de multe ori un meci poate fi castigat in ultimele secunde. Galeria si suporterii sunt importanti ca suport psihologic si de aceea relatiile cu ei trebuie sa fie optime.

11. b). volumul de lucru;

c). densitatea in antrenament;

d). frecventa antrenamentelor;

12.a)..– este data de diferenta dintre nivelul initial si cel final;

b).. – baza modificarilor survenite in organism ca urmare a efortului fizic este data de sinteza proteica de adaptare care are ca efect manifestarea eficienta a capacitatii de performanta;

e). – se realzeaza in functie de fiecare individ in parte;

13. b). adaptarea de lunga durata - este determinata de antrenamente judicios efectuate pe o perioada lunga de timp;

1b). nivelul diferit de solicitare;

c). excitabilitatea neuro-musculara a sportivilor;

d). starea optima de activare a sportivilor;

15.b). aerobic, dans, inot, mers, ciclism, jogging.

6. b). risc scazut de osteoporoza Antrenamentul ajuta la mentinerea masei osoase;

c). stabilitatea articulatiilor. Acest antrenament ajuta atat la intarirea ligamentelor de la articulatii cat si la intarirea tendoanelor musculare care invelesc articulatiile;
e). se dezvolta reteaua de capilare din jurul muschilor; ca urmare ei primesc mai mult sange care transporta oxigen si substante nutritive;

17. c). creste masa musculara; contractia este mai puternica. Aceasta crestere in dimensiune se numeste hipertrofie;

h). antrenamentul fortifica ligamentele si articulatiile;

j). exercitiile regulate de extensie cresc gradul de mobilitate al articulatiilor.

18. a). - creste capacitatea fizica aeroba;

- nu necesita echipament special;

- bun pentru inlaturarea tesutului adipos.

19. b) - sariturile pot provoca lezarea articulatiilor si a oaselor;

- persoanele care participa la antrenament pot sa nu aiba acelasi nivel de conditie fizica. Unele dintre acestea nu pot pastra ritmul.

20. a). avantaje - antrenament bun pentru sporturile care necesita schimbari rapide de viteze;

- se poate alege o combinatie de miscari lente si rapide, in functie de sportul practicat;

- permite utilizarea in nenumarate randuri a sistemului ATP-CP;

- intarzie, in oarecare masura, instalarea oboselii, neafectand prea mult sistemul lactacid;

- permite o mai mare toleranta a sistemului fata de acidul lactic;

- se desfasoara pe o perioada lunga, cu intensitate suficienta pentru a permite dezvoltarea sistemului aerob .

21. b). . - avand o paleta intreaga de exercitii la indemana, dezavantajele sunt aproape inexistente.

2. e). fiecare subiect trebuie sa-si cunoasca posibilitatile maxime la exercitiile cuprinse in circuit.

f). se recomanda ca dificultatea execitiilor sa creasca progresiv de-a lungul circuitului.

g). dozarea efortului in circuit este foarte importanta, poate unul din elementele de esenta a acestui procedeu.

3. a circuit pentru lucru de durata fara pauza dar, cu norma de timp;

b). dupa numarul de exercitii: scurte (4-5 exercitii), medii (6-8 exercitii) si lungi (9-12 exercitii); dupa felul exercitiilor si gradul de solicitare: usor (10-20% din posibilitatile maxime), mediu (30-40% din posibilitatile maxime) si greu (peste 50% din posibilitatile maxime);

2 b). este adaptabil. Circuitul poate fi creat astfel incat sa permita dezvoltarea unuia sau mai multor aspecte ale conditiei fizice sau sa fie adecvat unui anumit sport;

c). timpul pentru antrenament este utilizat eficient;

d). circuitele pot fi create in sali de sport sau in aer liber. Un circuit eficient poate fi realizat chiar si in propria locuinta;

25.b). in cazul in care participa mai multe persoane, este nevoie de o buna planificare pentru ca ele sa nu se stanjeneasca reciproc.

26. b). o manifestare complexa a disponibilitatilor sportivului;

c). materializata in performante sportive: in puncte, locuri clasamente, goluri marcate, kilograme ridicate, promovari.

27. c).

28. a). aptitudini generale:inteligenta, memorie, atentie, spirit de observatie;

b). aptitudini specifice: muzica, matematica, tehnica, sport.

29. a). Mediul social - care reprezinta totalitatea relatiilor sociale care creaza o atmosfera propice desfasurarii activitatilor sportive (familia, scoala, medical sportive, echipa, grupul, clubul).

b). Mediul tehnico - material - (alimentatie, refacere, echipament, aparatura, factori naturali);

30. b). dezvoltarea la maxim a capacitatii de performanta intr-o proba sportiva sau intr-o ramura, ori grup de probe;



Filip, C-tin. si colab.(2000) – Pregatire sportivo-teoretica, Ghid metodologic de aplicare a programei scolare, Ministerul educatiei nationale, Consiliul National pentru curriculum, pg., 22,

Alexe,N., si colab.(1974) – op. citate, Bucuresti, Editura Stadion, pg., 132.

Bompa, T., (2001) - Periodizarea: teoria si metodologia antrenamentului, editura C.N.F.P.A., Bucuresti, pg.11;

Dragnea, A., C., (2002) - Teoria sportului, Editura FEST, Bucuresti, pg. 166-172;

Dragnea, A., C., (2002) - Teoria sportului, Editura FEST, Bucuresti, pg. 172-175;

Filip, C-tin., si colab.(2000) – Pregatire sportivo-teoretica, Ghid metodologic de aplicare a programei scolare, Ministerul educatiei nationale, Consiliul National pentru curriculum, pg., 22,

Alexe, N. (1974) – op. citate, pg.,231.

Filip, C. si colaboratorii, (2000) - Pregatire Sportiva Teoretica, pg.112.

M. Epuran, M., (1990) – Modelarea conduitei sportive, Editura Sport –turism, Bucuresti, pg., 132.

Epuran, M., (1990) – Modelarea conduitei sportive, Editura Sport –Turism, Bucuresti, pg., 136.

Weineck, J., (2001)[11] – L’allenamento ottimale, Edizione italiana della decima edizione tedesca a cura di Pasquale Bellotti, Editori Calzetti Mariucci, Roma, 2001, pg., 107.

Epuran, M., (1983) – Psihologia educatiei fizice ., Vol III, IEFS Bucuresti, pg., 136.

Filip, C-tin.,(2000) –Pregatire sportivo-teoretica, Ghid metodologic de aplicare a programei scolare, Ministerul educatiei nationale, Consiliul National pentru curriculum, pg., 22,

Filip, C-tin.,(2000) –Pregatire sportivo-teoretica, Ghid metodologic de aplicare a programei scolare, Ministerul educatiei nationale, Consiliul National pentru curriculum, pg., 22,






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1076
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site